Autoritățile fiscale pregătesc noi sisteme în contextul digitalizări relației cu contribuabilii

Autoritățile fiscale pregătesc noi sisteme în contextul digitalizări relației cu contribuabilii

În lumina digitalizării și evoluției tehnologice rapide, autoritățile fiscale sunt în continuă căutare de soluții inovatoare pentru a îmbunătăți relația cu contribuabilii. În acest sens, au fost dezvoltate cinci sisteme noi care au scopul de a simplifica și eficientiza procesele fiscale. Acestea reprezintă un pas important în direcția unei administrații fiscale mai moderne și transparente. În continuare, vom explora aceste sisteme noi și modul în care acestea vor revoluționa modul în care contribuabilii interacționează cu autoritățile fiscale.

De principiu, toate aceste sisteme ar trebui să fie funcționale până în 2025, ceea ce înseamnă că anul 2026 va reprezenta un moment major de cotitură pentru firmele și persoanele fizice din România.

1. Sistemul SFERA - administrarea tuturor contribuabililor.

Prin implementarea SFERA, autoritățile fiscale urmăresc două mari obiective – să-și eficientizeze propria activitate internă (nu doar la nivelul Ministerului Finanțelor, ci mai ales la nivelul ANAF) și să aducă relația ANAF cu contribuabilii în secolul 21. „Rezultatul final va consta într-un sistem informatic integrat, ce deservește cetățenii și mediul de afaceri prin furnizarea de servicii publice folosind mediul online, respectiv furnizarea în timp real a rapoartelor și informațiilor necesare managementului Ministerului Finanțelor pentru luarea deciziilor operative”, scrie în caietul de sarcini.

2. Sistemul SIDI - colectarea și analizarea datelor fiscale de la contribuabili.

Reprezentanții Ministerului Finanțelor au început un proces de consultare a pieței înainte de a face achiziția publică pentru viitorul sistem informatic, de tip Big Data, al Fiscului. Astfel, din caietul de sarcini publicat de Ministerului Finanțelor aflăm că viitorul sistem informatic de date integrate (numit, pe scurt, SIDI) va putea să gestioneze volume imense de date și să facă analize în timp real pentru detectarea neconformării fiscale. Ba mai mult, sistemul va putea inclusiv să prezică dacă un contribuabil intenționează să fraudeze statul.

3. Sistemul eTrezor - un sistem modern pentru Trezoreria Statului.

Concret, Ministerul Finanțelor vrea să achiziționeze un sistem informatic integrat şi centralizat al Trezoreriei Statului, care se va numi eTrezor, pentru a înlocui sistemul actual. „Scopul acestui sistem este acela de a consolida capacitatea administrației publice prin dezvoltarea și implementarea unui sistem centralizat și integrat de efectuare a operaţiunilor de încasări şi plăţi, prin Trezoreria Statului, și oferirea de servicii de tip internet banking pentru clienții Trezoreriei Statului”, scrie în caietul de sarcini.

4. Sistemul SME - gestionarea regimului extins de scutire de TVA.

„Obiectivul sistemului SME este de a defini și de a implementa procesele transfrontaliere necesare, împreună cu informațiile aferente care trebuie schimbate între statele membre pentru a permite aplicarea corectă și monitorizarea regimului special de TVA pentru întreprinderi. Schimbul de informații între statele membre se va face în mod uniform, pe baza regulamentului de punere în aplicare adoptat de Comisia Europeană, care prevede detalii tehnice, inclusiv definiții comune ale mesajelor electronice”, este detaliat în caietul de sarcini.Pe scurt, firmele din România vor putea să acceseze regimul de scutire de TVA în alte state din UE, iar cele străine vor putea să-l acceseze în România.

5. Sistemul CESOP (componenta românească) - monitorizarea tranzacțiilor transfrontaliere ale comercianților online.

Autoritățile de la noi urmează să introducă o nouă raportare ce va viza indirect activitatea comercianților online, ce va implica trimiterea trimestrială de informații de către prestatorii de servicii de plăți online.

Vorbim, în esență, de crearea unui sistem european numit CESOP, în care vor ajunge informațiile din sistemele naționale despre plățile transfrontaliere și beneficiarii lor – adică tranzacțiile în care plătitorul este într-un stat membru (consumatorul, de exemplu), iar beneficiarul plății este în alt stat membru (comerciantul din România, de exemplu). Informațiile vor fi raportate trimestrial de prestatorii de servicii de plăți online, în cazurile în care vorbim de comercianți care au primit minimum 26 de asemenea plăți într-un trimestru.

În final, prin implementarea acestor cinci sisteme noi în contextul digitalizãrii relației cu contribuabilii, anul 2026 marchează o perioadã semnificativã pentru evoluţia administraţiei fiscale din România. Sperăm că aceste ajustǎri vor duce la reducerea birocraţiei și la sporirea gradului de satisfacție al contribuabililor.

Related Posts